Ce urmări au cheltuielile mari ale statului. Scumpiri și dobânzi și mai mari, efectele huzurului din ultimii ani

România trăiește pe datorie și bagă banii în consum, iar acest lucru duce la inflație, scăderea leului față de euro și riscuri tot mai mari de a depăși deficitul de 3% și de a ne confrunta cu o viitoare criză, arată economiștii consultați de către Libertatea.
Țara noastră a încheiat primele nouă luni ale anului cu un deficit de 16,8 miliarde de lei la bugetul general consolidat, echivalentul a 1,77% din Produsul Intern Brut (PIB), de peste două ori mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut.
Spre comparație, în același interval din 2017 „gaura” de la buget era de 6,7 miliarde de lei, adică 0,49% din PIB.
Efectul este îndatorarea
Consultantul financiar Adrian Bența a declarat pentru Libertatea că ”pentru omul simplu aceste cifre nu înseamnă nimic”, dar că totul se poate traduce prin sintagma ”trăim pe datorie și băgăm banii în consum”.
De asemenea, el avertizează că economia României va fi vulnerabilă în fața unei noi crize, când leul s-ar putea deprecia, iar inflația ar crește.
„Pentru omul simplu acest deficit nu înseamnă nimic, dar pentru nepoții lui înseamnă că sunt datori mai mult. Consumăm mai mult decât producem și trăim pe datorie.
Efectul este îndatorarea și vor fi probleme la următoarea criză”, a spus Bența.
Prea puține lucrări de infrastructură
Acesta susține de mai mult timp că o criză va lovi România într-un an sau doi.
„În Vest, împrumuturile se duc în investiții, la noi nu prea”, a spus el.
Întrebat de unde va plăti statul viitoarele creșteri de salarii din sistemul bugetar și majorarea pensiilor în conformitate cu noua lege a pensiilor, acesta are un răspuns tranșant: tot din împrumuturi.
„Tot din împrumuturi vom plăti și următoarele creșteri de salarii și pensii”, spune el.
”Nu te mai împrumută nimeni dacă ai riscuri mari”
La rândul său, Ionuț Dumitru – președintele Consiliului Fiscal și economist-șef al Raiffeisen Bank – spune că există riscul depășirii deficitului de 3% din PIB în acest an, iar pe viitor să nu mai vrea nimeni să ne împrumute la dobânzi rezonabile.
„Există riscul că nu vom atinge ținta de deficit bugetar. Dacă rectificarea bugetară din noiembrie rezolvă lucrurile, nu e totul pierdut. Dacă luăm să comparăm execuția cu planul, sunt deviații foarte mari.
Avem niște obligații ca stat membru UE, dar constrângerea e una de spațiu de manevră. De la un anumit nivel nu te mai împrumută nimeni la costuri rezonabile dacă vede riscuri.
Pentru 2019 pericolele sunt și mai mari”, a spus Dumitru, pentru Libertatea.
Scumpiri și scăderea leului
Omul simplu nu conștientizează, însă, efectele, chiar dacă aceste împrumuturi duc la inflație și scăderea leului.
„Când nu te duci să dai tu bani la Fisc, nu conștientizezi”, spune și Bența. „Este o decizie asumată (a coaliției de guvernare – n.r.)”, conchide acesta.
Totuși, există deja semne de avertizare. Ministerul Finanțelor a trimis Comisiei Europene un document prin care promitea înghețarea salariilor din sistemul public, dar a fost contrazis de către Olguța Vasilescu, ministrul Muncii.
Eugen Teodorovici a mai propus recent și plafonarea prețurilor la carburanți, iar în vară a venit cu ideea plafonării prețurilor la gaze.
Cum arată datele
Veniturile au fost de 205 miliarde de lei, în creștere cu 13,6%, în vreme ce cheltuielile au crescut cu 18,4%, până la 221,7 miliarde de lei.
Contribuțiile sociale au urcat cu 37,3% datorită transferului de la angajator la angajat, în vreme ce impozitul pe venit a scăzut cu 25,3% din cauza reducerii impozitului de la 16% la 10%. Această scădere a fost efectuată de către Guvern pentru a compensa trecerea contribuțiilor, astfel încât salariile angajaților să nu scadă.
Veniturile din TVA au crescut cu 9%, până la 42,4 miliarde de lei, în timp ce veniturile din accize au crescut cu 7,9%, până la 21 de miliarde.
Totuși, Ionuț Dumitru, șeful Consiliului Fiscal, spune că bugetul este construit pe o proiecție de creștere a colectării din TVA cu 14,5% și cu 13,6% din accize, iar execuția arată devieri semnificative de la aceste ținte.
Banii strânși din taxele pe proprietate sunt cu 4,2% peste nivelul de anul trecut, iar veniturile nefiscale cu 19,4%.
De la Uniunea Europeană au fost primiți 9,4 miliarde de lei, cu 25% peste aceeași perioadă din 2017.
Pensiile și salariile atârnă greu
La capitolul cheltuieli se înregistrează creșteri de 25,3% cu personalul, datorită implementării legii salarizării unitare.
Pensiile și ajutoarele sociale au urcat și ele cu 12,5%, datorită creșterii punctului de pensie. Au mai crescut cheltuielile cu bunuri și servicii (9,2%), subvențiile (6,7%) și dobânzile plătite de stat la împrumuturile sale (21,5%).
Guvernul se mai laudă și cu creșterea cu 25,7% a investițiilor, până la 15,2 miliarde de lei, însă această sumă este influențată de achizițiile de rachete ale Armatei.
Citește și:
Liber la defrișări! Toporul UDMR din Parlament: „Nu afectăm natura dacă tăiem câteva hectare”
Remanierea, decizii de ultim moment. Tudorel Toader, în vizorul PSD, pentru că „are o restanță”. Tăriceanu despre coaliție: „Nu suntem făcuți de aceeași mamă”
Post-ul Ce urmări au cheltuielile mari ale statului. Scumpiri și dobânzi și mai mari, efectele huzurului din ultimii ani apare prima dată în Libertatea.ro.